Finaluri
Un alt fapt important în acest deceniu și cu care trebuie să încheiem cărticica noastră, este încercarea de a se înfrăți scriitorii, adunându-se într-o societate. Această societate a reușit să adune într-un mănunchi pe un mare număr din scriitorii noștri și, după ce au proclamat prezident de onoare pe ministrul instrucției, au avut cinstea să vadă pe însuși M. S. Regina, patronând societatea și făcând chiar șezători în palatul regal.
finalul de la Istoria literaturii române, Literatura care se formează de Gheorghe Adamescu (1913)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bias: Heretisiți-mă de un mult mai bun noroc. Eu sunt cel mai fericit dintre oameni. Eu mi-am găsit câinele, și nu mai doresc nimica.
replica de final din eseul Pirostia Elenei de Jean-François Marmontel, traducere de Constantin Negruzzi
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
A doua zi, la poalele muntelui, trecătorii putură vedea într-un șanț, aruncate de ploaie, un grătar cu sârmă ghimpată și un mirositor plisc de lemn... Autoritățile fură înștiințate, dar mai înainte ca ele să fi sosit la fața locului, una din soțiile lui Algazy, care avea formă de mătură, apăru pe neașteptate și... dând de două-trei ori în dreapta și în stânga, mătură tot ce găsi la gunoi...
finalul de la Algazy & Grummer, Epilog de Urmuz
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trenul plecă și într-o clipă se făcu nevăzut în păinjenișul drumului pe când preotul se uita în urma lui, remas singur pe șine, ca un șarampoiu pe care nimeni n-ar fi putut să-l clintească din pământul Daciei.
finalul de la Îndreptări de Duiliu Zamfirescu (1908)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bag seama că modesta haină preoțească de odinioară era de camuflaj, fiindcă văzându-i pe capii Bisericii noastre Ortodoxe în orbitoarele lor hlamide bătute în aur și pietre scumpe mi-e cât se poate de clar că rostul lor e ca diavolul să îi ia mai ușor în cătare.
finalul de la În cătarea diavolului de Mircea Dinescu (2014)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Avea dreptate Sfredeluș: nu-i a bine să umble cu bani agonisiți pe nedrept. Sosit acasă, Tașcă s-a ținut de vorbă: a făcut socoteala și a despărțit cinstit ceea ce e al fetei de ceea ce e al lui.
finalul de la Hanul ciorilor de Ioan Slavici
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când Persida a deschis, în cele din urmă, ușa, ca să vadă ce fac, în casă era liniște și Bandi râdea înainte.
finalul de la Mara, Pace și liniște de Ioan Slavici (1906)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș face aici o imprecație ca în Macbeth. Dar astâmpără-te, revoltă a sufletului! Țară de spanac și de reptile! Panait Macri la teatru, Neculai Pătrașcu în profesorat! Idioția acestui neam se ridică să întunece toate talentele, precum broaștele tulbură apa bălților ca să nu se vadă oglindindu-se în ea zborul măreț al vulturilor de sus!
finalul de la Amintiri literare. Genialul Pătrașcu de Anton Bacalbașa
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Van Helsing (a rezumat totul în câteva cuvinte, în timp ce îl ținea pe băiețelul nostru pe genunchi): Noi nu vrem probe. Nu cerem nimănui să ne creadă. Acest copil va ști, într-o zi, ce femeie curajoasă este mama lui. Știe deja cât e de caldă și de iubitoare. Mai târziu va înțelege cum câțiva oameni, care au iubit-o foarte mult, au îndrăznit să facă fapte mari pentru mântuirea sufletului ei. Amin!
replica de final din romanul Dracula de Bram Stoker (1897), traducere de Dan Costinaș
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jupân Dumitrache (lămurit): Ei, bată-te să te bată! De ce nu spui așa, frate? (lui Ipingescu, cu filozofie.) Ei! Vezi?... Uite așa se orbește omul la necaz!
Ipingescu: Rezon!
replicile de final din piesa de teatru O noapte furtunoasă, Actul II, Scena 9, scenariu de Ion Luca Caragiale (1878)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!